Blog Posts

Conferința Națională de Dreptul Muncii

Editura Universul Juridic, în parteneriat cu Universitatea Ecologică din București, a organizat, în data de 13 iulie 2021 Conferința Națională de Dreptul Muncii.

Conferința a cuprins patru paneluri, după cum urmează:

1. Digitalizarea în raporturile de muncă – moderator prof. univ. dr. Dan Țop, Facultatea de Drept și Științe Administrative, Universitatea „Valahia” din Târgoviște

2. Noul contract individual de muncă – moderator dr. Corneliu Bențe, președinte, Uniunea Națională a Experților în Legislația Muncii

3. Contracte atipice de muncă – moderator prof. univ. dr.  Magda Volonciu, Facultatea de Drept, Universitatea „Titu Maiorescu” din București

4. Concedierea, teorie și jurisprudență – moderator prof. univ. dr. Raluca Dimitriu, Academia de Studii Economice din București

Read More

REMUNERAREA SALARIATULUI CASNIC PRIN TICHETE DE MUNCĂ

Legislaţia muncii din România nu conţine dispoziţii speciale cu referire la salariatul casnic[1], deşi doctrina a analizat o serie particularități^[2] faţă de contractul individual de muncă obişnuit, în schimb, legislaţia naţională a unor state membre ale Uniunii Europene (Belgia, Elveția, Franţa) cuprinde reglementări în privinţa activităţilor casnice care pot fi prestate în cadrul unui contract individual de muncă. Sistemele de reglementare sunt diferite: în Austria şi în Spania – printr-o  lege specială; în Franţa – prin contract colectiv de muncă^[3] încheiat pentru sectorul casnic şi prin anumite norme din Codul muncii; în Italia – prin contract colectiv de muncă la nivelul sectorului casnic.

Organizaţia Internaţională a Muncii a adoptat Convenţia nr.189/2011 privind personalul casnic^[4], intrată în vigoare în 2013, neratificată de România,  defineşte în art. 1 lucrătorul casnic ca fiind  orice persoană implicată în munca la domiciliu (într-o gospodărie sau mai multe gospodării), în baza unui raport de muncă. Munca casnică include activităţi legate de curățenie, gătit, spălat, îngrijirea copiilor şi a persoanelor în vârstă, grădinărit, pază, îngrijirea animalelor de companie, etc. Un lucrător casnic poate lucra cu norma întreaga sau cu jumătate de normă, la un singur angajator sau în mai multe gospodării. El poate fi lucrător intern adică să locuiască în gospodăria angajatorului sau extern.

Deoarece la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, fie lipsesc din reglementarea internă dispoziţii privind munca  salariatului casnic, fie că dacă există, asemenea prevederii sunt extrem de variate, am apreciat[5] că s-ar impune, chiar dacă Comisia Europeană îndeamnă statele membre să ratifice Convenţia nr.189/2011, elaborarea unei Directive în domeniu, care să tindă armonizarea legislațiilor satelor membre cu privire la salariatul casnic.

In doctrină s-a spus că ,,reglementarea muncii personalului casnic constituie un imperativ social-economic. Ca urmare a intervenţiei normative a autorităţilor statale, s-ar legifera un nou tip special de contract individual de muncă adecvat personalului casnic. Contractul va putea fi pe durata nedeterminată (de regulă) sau pe durata determinată, cu timp de lucru integral sau parţial. Un astfel de contract se va putea încheia direct între angajator şi salariat sau prin intermediul unui agent de muncă temporară. Raţional, ţinând seama de specificul locului muncii în cazul lucrătorului casnic, munca acestuia nu va putea fi prestată la domiciliul său… Reglementarea legală preconizată se poate efectua se arată în doctrină ,,fie printr-o completare a Codului muncii în acest sens, fie pe calea adoptării unui act normativ special având drept obiect statornicirea muncii personalului casnic” ^[6].

Activitatea casnică desfășurată este definită potrivit Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR)[7],  ca ,,muncă realizată în folosul unei gospodării de către un prestator casnic – persoană fizică, care are capacitate de muncă și care desfășoară activități casnice la domiciliu sau într-o gospodărie în schimbul unei remunerații acordată exclusiv sub formă de tichete de muncă”.

 Tichetul de muncă este un bon valoric, cu regim special, destinat plății contravalorii activităților casnice prestate și va conține elemente specifice de siguranță, serie și număr unic, care va permite individualizarea și urmărirea acestuia.

Valoarea inițială a tichetului de muncă ar urma să fie de 15 lei, urmând ca, pe viitor, Guvernul să majoreze această valoare, astfel că Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă va emite astfel tichete în valoare de 15 lei care vor putea fi acordate persoanelor care prestează activităţi casnice (servicii de curățenie, grădinărit, babysitting, șofer personal, electrician etc.).  Aceste tichete care vor putea fi acordate de către persoanele care vor beneficia de asemenea servicii vor fi impozitate şi se vor plăti contribuţii la sănătate şi la  pensie de către persoanele neangajate oficial în câmpul muncii.

De aceste tichete poate beneficia orice persoană care a împlinit vârsta de 16 ani, deoarece persoana fizică dobândeşte, potrivit art. 13 alin. 1 din Codul muncii român şi art. 42 alin. 1 din Codul civil, capacitatea deplină de a încheia un contract de muncă la împlinirea vârstei de 16 ani. Considerăm că pot fi aplicabile prevederile art. 13 alin. 2, potrivit cărora, în mod cu totul excepţional putând încheia contract de muncă şi minorii care au împlinit 15 ani, putând spune că între 15 şi 16 ani, persoana dispune de o capacitate restrânsă de a se încadra în muncă.

Aceste tichete, cuvaloare nominală de 15 lei fiecare, vor fi cumpărate de angajator sau orice persoană fizică care beneficiază de muncile casnice şi transmise către cel care prestează activităţile mai sus menţionate.

Prestatorul de servicii va putea transforma tichetele în numerar şi va obţine calitatea de asigurat dacă preschimbă în numerar cel puţin 50 de tichete de activităţi casnice într-o lună calendaristică, adică tichete în valoare totală de 750 de lei.

Se doreşte  a se reduce munca nedeclarată şi introducerea de categorii profesionale care nu se regăsesc în prezent în piaţa muncii şi, totodată, la creşterea numărului celor care vor plăti contribuţii de asigurări sociale pentru a avea acces la servicii medicale ori la obţinerea unui drept de pensie, aproximativ 1,2 milioane de persoane.

Persoanele fizice  pot avea calitatea de angajatori la acest moment, întrucât legislația  le va permite acest lucru.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), prevede următoarele:

– plata prestatorilor se va face prin tichete tipărite de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), fiecare tichet având valoarea de 15 lei. Tichetele vor fi cumpărate de angajator (persoana fizică ce beneficiază de muncile casnice) și transmise către angajat (persoana fizică de prestează activitățile casnice). Ulterior, prestatorul transformă aceste tichete în numerar;

– din suma brută plătită de angajator, prestatorul casnic primeşte 79,2%, iar statul reține 20,8% sub formă de contribuții de pensii și sănătate și impozit;

– prestatorul dobândește calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale și de sănătate;

– plata contribuției de asigurări sociale conferă prestatorului casnic calitatea de asigurat în sistemul public de pensii;

– ANOFM va crea o platformă electronică de evidenţă a desfășurării activităților casnice unde înregistrează prestatorii casnici, beneficiari casnici și asigură evidența și plata obligațiilor fiscale;

– calitatea de asigurat în sistemul asigurărilor de sănătate se obține când prestatorul casnic preschimbă în numerar un număr de cel puțin 50 de tichete de activități casnice într-o lună calendaristică. Sumele reținute pentru plata contribuției de asigurări sociale de sănătate în lunile în care prestatorul nu dobândește calitatea de asigurat în sistemul asigurărilor de sănătate, sunt rambursate o dată pe an, în intervalul 1 ianuarie – 31 ianuarie a anului următor anului în care a fost prestată activitatea casnică, la cererea prestatorului casnic.

Facilități fiscale pentru beneficiari (angajatori):

– pot beneficia, anual, în baza unui document fiscal (chitanță, factură, bon fiscal care dovedește achiziționarea tichetelor de activități casnice), de reducerea nivelului bazei de impozitare a impozitului pe venit în cuantum de 50% din valoarea tichetelor achiziționate;

– pentru remunerația plătită prestatorului casnic sub formă de tichete de activități casnice, beneficiarul nu datorează contribuţia asiguratorie pentru muncă.

Rămâne de văzut cât de specifică va fi reglementarea acestui raport special de muncă, întrucât există posibilitatea ca persoanele fizice să nu dorească să devină angajatori dacă asta înseamnă asumarea unui pachet uriaș de obligații și formalități. Pe de altă parte, aceste activități care este de dorit să fie accesibile șomerilor indemnizați și beneficiarilor de venit minim garantat  vor fi suficient de atractive pentru ca oamenii să prefere să lucreze legal, nu la negru.

---

[1] Dan Ţop, Tratat de dreptul muncii, editura  Wolters Kluwer, Bucureşti, 2008, p.

[2] Ovidiu Ţinca, Comentarii despre contractul individual de muncă al angajatului casnic, în Revista română de

  dreptul muncii, nr. 3/2006, p. 39-47.

[3] Convenţia colectivă naţională din 24 noiembrie 1999, modificată printr-un acord din 10 octombrie 2002,

   publicat în Journal Officiel din 29 mai 2003.

[4] Biroul Internaţional al Muncii, Programul Condiţii de Muncă şi Angajare, Sectorul Protecţie Socială

   http://www.ilo.org/ilolex/english/convdisp1.htm

[5] Dan Ţop,  Necesitatea unei reglementari la nivel european privind personalul  casnic, Conferinţa Societăţii

   Române de Drept European ,,Probleme actuale ale spaţiului politico-juridic al UE”, Bucureşti, octombrie

   2013,  Supliment al revistei Române de Drept European, editura Wolters Kluwer, ISSN 2068-8083,  p.180

[6] Ion Traian Ştefănescu, Reglementarea legala a muncii personalului casnic – un imperativ de actualitate certă

  în Dreptul nr.12/2014, p. 183

[7] https://mfe.gov.ro › pnrr

Read More

The ILERA Council meeting the 19th World Congress

Wednesday, June 23, 2021 took place in Lund, Sweden the ILERA Council meeting the 19^th ILERA World Congress, online, and the meeting took place in Zoom.

According to the Articles of Organisation of ILERA, all national associations shall have one vote in the Council, and can thus be represented by one person at the Council meeting.

Read More

REVISTA ROMÂNĂ DE DREPTUL MUNCII NR. 1/2021

C U P R I N S

NOUTĂȚI

Selecție de noutăți legislative din perioada 1.12.2020-31.01.2021

DOCTRINĂ

Alexandru ȚICLEA

Perioada de probă

Dan ŢOP

Raportul de muncă in domeniul pescuitului maritim

Vlad BARBU, Gheorghe LUCIAN

Recentele modificări ale Codului muncii privind discriminarea in muncă

Vlad BARBU

Reflecții asupra muncii suplimentare și repausul săptămânal

Gheorghe LUCIAN

Rolul expertului in legislația muncii in respectarea drepturilor, îndatoririlor și intereselor

legitime ale părților

Loredana Manuela MUSCALU, Gabriela RĂDESCU

Drepturile pacientului raportat la personalul medical – analiză a legislației naționale și

Internaționale

EXPERTUL RĂSPUNDE

Aplicarea sancțiunii disciplinare a desfacerii contractului individual de muncă unei

salariate gravide. Înlocuirea sancțiunii

PERSPECTIVE ITM

Ciprian POP

Aplicația REVISAL a fost modificată pentru a include ultimele modificări intervenite in

relațiile de muncă

DREPT INTERNAȚIONAL AL MUNCII

Selecție de referent conf. univ. dr. Laura GEORGESCU

JURISPRUDENȚĂ NAȚIONALĂ

Selecţie realizată de lect. univ. dr. Adelina Oana DUȚU

Read More

Read More

Programul Conferinței – Conference Program – El Programa de la Conferencia

Programul Conferinței / Conference Program / El Programa de la Conferencia

SCIENTIFIC COMMITTEE:

Prof. Alexandru ŢICLEA, PhD – Ecological University of Bucharest, Founding Director of Romanian Journal of Labor Law.
Prof. Lourdes MELLA MÉNDEZ, PhD – University of Santiago de Compostela, Spain
Prof. Belén del Mar LÓPEZ INSUA, PhD – Granada University, Spain
Prof. Ángel Guillermo Ruiz MORENO , PhD – University of Guadalajara, Mèxico
Prof. Horváth ISTVÁN, PhD – Eötvös Loránd University, Budapest, Hungary
Prof. Miryam GONZÁLEZ RABANAL, PhD – National Distance Education University, Spain
Prof. Vlad BARBU, PhD – University Ovidius of Constanta, Romania
Prof. Gabriela MENDIZÁBAL BERMÚDEZ – Autonomous University of Morelos State – Mèxico
Prof. Julio Ismael CAMACHO SOLIS – Autonomous University of Chiapas- Mèxico.
Assoc. Prof. Septimiu PANAINTE, PhD – Alexandru Ioan Cuza University, Iasi, Romania
Assoc. Prof. Carmen NENU, PhD – University of Pitesti, Romania
Assoc. Prof. Sandra TAVARES, PhD – Portuguese Catholic University – Porto, Portugalia
Assoc. Prof. Jean José TAMARONES ROSAS – Free University of Bogota- Colombia.
Assoc. Prof. Gabriel Aurelian ULUITU – Nicolae Titulescu University, Bucharest, Romania
Assoc. Prof. Radu Răzvan POPESCU, PhD – National University of Political Studies and Public Administration, Bucharest, Romania
Lect. Nicoleta ENACHE, PhD – Valahia University of Târgovişte, Romania
Lect. Eusebiu Andrei Săvescu, PhD – West University of Timişoara
Lect. Edvana TIRI, PhD – Mediterranean University of Tirana, Albania
Lect. Magdolna VALLASEK, PhD – Sapientia University, Cluj Napoca, Romania

ORGANIZING COMMITTEE :

Prof. Dan ŢOP, PhD – Valahia University of Târgovişte, Romania
Lect. Nicoleta ENACHE, PhD – Valahia University of Târgovişte, Romania
Assistant Dorin IANCU, PhD – Valahia University of Târgovişte, Romania
Marius MIHĂLĂCHIOIU, PhD – Dâmboviţa County Tribunal
Ana Maria IANCU, PhD candidate – Legal Adviser

۩ The Conference will take place on line. Access can be done by accessing the following coordinates:
https://us04web.zoom.us/j/3235036823?pwd=74x39GImO2o
Meeting ID: 323 503 6823
Passcode: 323 503 6823
۩ Conference schedule: ● January 15, 2021 – call for papers ● March 15, 2021 – deadline for inscription ● March 30, 2021 – acceptance by the Organizing Committee ● April 30, 2021 – deadline for submission of the full text of the study – in English ● May 8, 2021 – dissemination of the conference program ● May 13-14, 2021 – conference sessions
۩ Information regarding conference registration and paper publication: Registration will be done by sending the registration form and the full text of the paper at the following e-mail address: top.dan@gmail.com
The studies will be written in English and will have a length of 6-8 pages; Page setup: A4 page (Setup: Top – 2 cm, Bottom – 2 cm, Left – 3 cm, Right – 2 cm); The title of the paper will be written in Times New Roman font, size 14, all caps, bold, center alignment; After two empty lines (size 12) below the title, the full name and surname will be writen, in Times New Roman font, size 12, bold, right alignment; only the surname will be written with capital letters;
After the surname, a footnote will be inserted and the scientific title or, where appropriate, the profession, each followed by the affiliation, will be indicated in the footnote text;
After two empty lines (size 12) below the name, the abstract will be included (max.300 words), written in Times New Roman font, size 10, italic, single line spacing, justify alignment; On a new line below the abstract, the keywords (3-5) will be written, in Times New Roman font, size 10, italic, single line spacing, justify alignment;
After two empty lines (size 12) below the keywords, the content of the paper will be written, formatted in Times New Roman font, size 12, single line spacing, justify alignment;
To highlight fragments of text, use only italic font, do not use bold or underline font;
The footnotes will be formatted as numbers, with the footnote text written in Times New Roman font, size 10, single line spacing, justify alignment. Bibliographic references in footnotes will have the following form: Author (Name, surname), Title, publisher, place, year, page(s) indication (use „p.” when referring to one page or „pp.” when referring to multiple pages). Indications in Latin (idem, op. cit., ibid., sqq etc.) will be written in italics. For bibliographic references that refer to periodicals, the footnote entries will have the following form: Author, „Article quoted”, Publication name, number, location, year, p./pp. The references to book chapters or contributions in collective works will be written in similar manner: Author A, „Chapter quoted” in Author B (coord./ed.), Title, publisher, place, year, p./pp. Each footnote text ends with a point; After one empty line (size 12) below the text, the Bibliography will be written, in Times New Roman font, size 10, single line spacing, justify alignment. The papers submitted on time (no later than April 30, 2018) will be subject to a peer review process conducted by conference scientific reviewers in accordance with the relevant international scientific standards. Accepted papers will be published, in English, in the conference proceedings – a supplement to “Revue Europénne du Droit Social” Journal, a specialized publication BDI indexed: Index Copernicus, CEEOL, EBSCO Publishing, DESY Publication Database, Open Academic Journals Index (OAJI), SJIFactor.com and accredited by CNCSIS Romania.

CONFERENCE SCHEDULE
13 MAI 2021

Participarea la Conferință se poate face accesând următoarea adresă:
https://us04web.zoom.us/j/3235036823?pwd=74x39GImO2o
Meeting ID: 323 503 6823

09.30- Deschiderea conferinței – prezentarea participanților
Partea I- lb. română (09.30 – 12.30)
Moderator: Dan ŢOP, Professor PhD

Alexandru ŢICLEA, Professor PhD, Adelina DUŢU, PhD Lecturer – Harassment at work. Teoreticul and practical aspects – Universitatea Ecologică, București – România.

Dan ŢOP, Professor PhD – The economic and social consequences of the increase in the number of employees working, as an effect of the coronavirus pandemic, in the telework regime in Romania – Universitatea Valahia din Târgoviște- România

Gabriel ULUITU – Associate Professor PhD – Considerations regarding the suspension of the individual employment contract – Universitatea Nicolae Titulescu, București- România

Septimiu PANAINTE – Associate Professor PhD, Ramona Daniela STÂNGACIU – PhD Student -The labor inspector searching for … Godot: undeclared distance work – Universitatea A. I. Cuza din Iaşi- România
Carmen Constantina NENU – Associate Professor PhD – Evolulution of the employer`s right to establish the work schedule-Universitatea din Piteşti- România
Radu Răzvan POPESCU, Associate Professor PhD – Telework in the context of postpandemic labor relations – SNSPA București- România

Sorin Alexandru VERNEA – Senior lecturer – Peculiarities of granting employment leave in case of Sars Cov 2 infection under Romanian regulation. Lessons for the future – Universitatea din București – România

Ada HURBEAN – Associate Professor PhD, Bogdan FLOREA – Assitent Lecturer PhD – Working from home and teleworking from a fiscal perspective -Universitatea 1 decembrie 1918, Alba Iulia- România
Candit Valentin VERNEA – PhD Student – Pandemic, insolvency and labour relations. Current challenges, Universitatea din București- România
Ana Maria Alexandra IANCU – PhD Student – Social protection of vulnerable people at work, ICJ Academia Română

PAUZĂ – 12.30– 13.00

Partea II – lb. engleză 13.00-15.30
Moderator: Edvana TIRI, Lecturer PhD

Participation in the Conference can be done by accessing the following address:
https://us04web.zoom.us/j/3235036823?pwd=74x39GImO2o
Meeting ID: 323 503 6823

Horváth ISTVÁN- Associate Professor PhD; Petrovics ZOLTÁN -Assistant Professor PhD- COVID 19 in Hungary – Therapy and aftereffects in employment – Eötvös Loránd University- Hungaria

Magdolna VALLASEK – Senior lecturer – The Effects of the Pandemic on Work-Life Balance of Employees – Problems and Conclusions – Sapientia Hungarian University of Transylvania- România

Alberto LEVI – Professor PhD – The ”lavoro agile” in the Italian legal system, as an anti-contagion policy. University of Modena and Reggio Emilia- Italia

Edvana TIRI, Lecturer PhD –-The Contract of Employment and the Rights of Employees in Albania – University Aleksandër Moisiu, Durres- Albania

Andon KUME – Associate Professor PhD – Public adminstration recruitment in Albania according to EU standarts – University Aleksandër Moisiu, Durres- Albania

Linert LIREZA – Lecturer PhD – Freedom of Contract in Labour Relations – University Aleksandër Moisiu, Durres – Albania

Sandra TAVARES – Associate Professor PhD – Repercussions of Covid on parental labor rights ‚ Catholic University Porto -Portugalia

Ana Teresa RIBEIRO – Lecturer PhD – Collective bargaining and platform work, – Catholic University Porto – Portugalia

João Moreira DIAS – PhD Candidate – The portuguese telework regulation before and after COVID – Universidad Santiago de Compostela- Portugalia

14 MAI 2021
PARTEA A III-A

lb. spaniolǎ 17.00-20.30 (Hora de Rumania)
Moderator: Nicoleta ENACHE, Lecturer PhD

El acceso se puede realizar accediendo a las siguientes coordenadas:
https://us04web.zoom.us/j/3235036823?pwd=74x39GImO2o
ID de la reunion:: 323 503 6823

Gabriela MENDIZÁBAL BERMÚDEZ- El trabajo con perspectiva de género – UAEM- Mèxico.

Julio Ismael CAMACHO SOLIS – Los sindicatos en la negociacion colectiva en Mèxico por la pandemia del Covid 19 – Universidad Autónoma de Chiapas- Mèxico.

Lόpez Insua BELÉN DEL MAR – Incidencia de Covid 19-en materia de incapacidades y riesgos profesionales – Universidad de Granada -España.

Alberto Chartzman BIRENBAUM – Towards a labor right with a human face- Universidad Nacional de Tres de Febrero-Buenos Aires Argentina.

Guillermo FERRIOL MOLINA – Right of the work and the post pandemic- Cuba.

Juan Manuel GÓMEZ RODRÍGUEZ- Los retos del Teletrabajo con la nueva reforma laboral en Mexico- UAEM-Mexico.

Luis Serrano DÍAZ- Labor inspection and remote work in Peru – Universidad Nacional Mayor de San Marcos- Perú.

Jean José TAMARONES ROSAS – Desconexión Laboral Post Covid ¿Quimera o Presagio? -Universidad Libre Bogota- Colombia.

Rúben Toledo ORIHUELA – Las consecuencias del Teletrabajo en Mexico a partir de la pandemia – UAEM- Mèxico.

Roberto Martínez REGINO – Las políticas públicas para el trabajo digno e inclusivo después de la pandemia – UAEM- Mèxico.

Alejandra JIMÈNEZ GARCÌA – Repensar la educaciòn superior despuès de la pandemia por SARS-Cov-2 en Mèxico- Instituto Tecnológico de Estudios Superiores Los Cabos- Mèxico.

Ángel Edoardo Ruiz BUENROSTRO – The regulation of distance work and its impact on labor informality in Mexico- Universidad de Guadalajara – Mèxico.
Ceremonia de clausura
La ceremonia de clausura tendrá lugar tras la discusión del último ponente de la conferencia
Închiderea conferinței.

*Invitați:
Judecător dr. Uţă Lucia, Curtea de Apel București
Judecător Basidtru Ella Cristina, Tribunalul Hunedoara
Judecător Popescu Iulia, Judecătoria Târgoviște

13 mai 2021
Ora (time)- partea. II.
13.00 Romania
12.00 Albania
12.00 Italia
11.00 Portugalia
12.00 Ungaria

14 mai 2021
Hora del evento – partea III.

17.00 România
12.00 Argentina
10.00 Col ombia
11.00 Cuba
16.00 España
10.00 Peru
09.00 Mexic

Read More

Constantele dreptului muncii, vol. 1, Dreptul muncii în sistemul dreptului, editura Zven, Târgovişte, 2021

Constantele sau permanențele dreptului exprimă, în esență, ceea ce este mereu, întotdeauna, permanent, prezent în existenţa și evoluția fenomenului juridic. Nu numai teoria generală a dreptului, dar şi diferite ramuri ale dreptului s-au preocupat de problemtica constantelor  dreptului.

Întregul parcurs istoric al evoluției legislației muncii scoate în evidenţă, la fel ca și în alte ramuri de drept, că – dincolo de orânduirile sociale – există anumite constante ale dreptului muncii. Ele sunt constituite din acele reguli de drept care s-au regăsit în realitatea juridică a diferitelor orânduiri sociale .

Reprezintă constante ale dreptului muncii în primul rând principiile specifice acestei ramuri de drept, la care se adaugă: raportul juridic de muncă, adică relația socială reglementată de norme juridice proprii dreptului muncii; contractul de muncă, care constituie  sub forma manifestărilor sale, contracte colective şi contracte individuale de muncă, figura centrală a dreptului muncii; timpul de muncă şi timpul de odihnă; răspunderea specifică dreptului muncii; jurisdicţia muncii etc.

Prin identificarea sau stabilirea unor constante sau permanențe în dreptul muncii trebuie să se înțeleagă nu existenţa unor identități juridice în sensul că ar exista norme, instituții, legislații etc. identice pentru toate statele sau toate etapele istorice de evoluție a dreptului, ci mai degrabă trăsături esențiale, comune ale dreptului muncii indiferent de conținutul şi forma concret națională.

C U P R I N S

Capitolul 1

CONSTITUIREA DREPTULUI MUNCII ÎN RAMURĂ A DREPTULUI

1.1. Munca – factor esențial pentru evoluția societății

1.2. Ideea de drept al muncii

1.3. Dreptul muncii în România

Capitolul 2

CODURILE MUNCII ÎN ROMÂNIA

2.1. Considerații generale privind codificarea

2.2. Codul muncii din anul 1950

2.3. Codul muncii din 1972

2.4. Codul muncii din 2003

2.5. Modificării ale Codului muncii prin OUG nr. 55/2006

2.6. Modificarea Codului muncii ca efect al Legii nr. 40/2011

2.7. Modificarea Codului muncii prin OUG 53/2017

2.8. Modificarea Codului muncii prin acte normative din anii 2018‐2020

Capitolul 3

CONSIDERAŢII TEORETICE PRIVIND CONSTANTELE DREPTULUI

3.1. Conceptul de constante ale dreptului

3.2. Evoluţia conceptul de constante ale dreptului în doctrina românească

3.3. Constante juridice în dreptul muncii

Capitolul 4

SURSELE DREPTULUI MUNCII

4.1. Principiile dreptului muncii

4.1.1. Considerații generale

4.1.2. Originea principiilor dreptului

4.1.3. Principiile dreptului în decursul istoriei

4.1.4. Delimitări ale principiilor dreptului şi categorii ale acestora

4.1.5. Principii generale și principii fundamentale în dreptul muncii

4.1.6. Rolul principiilor generale în dreptul muncii

4.1.7. Categoria juridică de principiu specific

4.1.8. Prezentarea analitică a principiilor specifice dreptului muncii

Capitolul 5

IZVOARELE DREPTULUI MUNCII

5.1. Conceptul de izvor al dreptului

5.2. Legea, izvor de drept

5.3. Obiceiul juridic (cutuma)

5.4. Precedentul judiciar (jurisprudenţa)

5.5. Teoria juridică (Doctrina)

5.6. Contractul normativ

5.7. Particularităţi ale izvoarelor dreptului muncii

Bibliografie

Read More

REVISTA ROMÂNĂ DE DREPTUL MUNCII NR. 6/2020

 

C U P R I N S

NOUTĂȚI

Selecție de noutăți legislative din perioada 1.10.-30.11.2020

DOCTRINĂ

Alexandru ȚICLEA

Confuzii cu repetiție între concediere și încetarea contractului individual de muncă în

perioada de probă

Dan ȚOP

O nouă modalitate de soluționare amiabilă a conflictelor individuale de muncă

Ana ȘTEFĂNESCU

Considerații privind interdicția expresă a clauzei de confidențialitate în contractul

individual de muncă al personalului contractual din administrația publică

Silviu Laurențiu DRAGAN

Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției. Concediu de acomodare comentat prin

prisma adopției interne și internaționale. Asemănări și deosebiri

Valerian SĂLĂVĂSTRU

Răspunderea disciplinară a funcționarilor publici

Cosmin-Mihai DUȚU

Răspunderea materială a militarilor

Cristina SÂMBOAN

Considerații privind modificările aduse de Legea nr. 213/2020 pentru modificarea și

completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii

EXPERTUL RĂSPUNDE

Posibilitatea încuviințării într-un litigiu de muncă a unui mijloc de probă ce conține o

înregistrare audio

PERSPECTIVE ITM

Ghid privind desfășurarea activității în regim de muncă la domiciliu/telemuncă/program

individualizat de muncă

DREPT INTERNAȚIONAL AL MUNCII

Selecție de referent conf. univ. dr. Laura Georgescu

JURISPRUDENȚĂ NAȚIONALĂ

Selecţie realizată de lect. univ. dr. Adelina Oana Duțu

 

Read More

RAPORTUL DE MUNCĂ AL SPORTIVULUI PROFESIONIST

 

Activitatea sportivă, ca orice activitate umană, pentru a fi eficientă are nevoie de o reglementare adecvată, respectiv de reguli care să coordoneze o asemenea activitate. Autoarea îşi propune în lucrarea de faţă să analizeze raportul de muncă al sportivului profesionist, raport social distinct care creează drepturi şi obligaţii distincte în persoana sportivului profesionist.

Bibliografia folosită la elaborarea lucrării cuprinde cele mai noi tratate, cursuri, monografii şi articole în domeniu. Anexele la prezenta lucrare  reprezintă o ilustrare practică a tematicii abordate.

Fără pretenţia de a epuiza întreaga problematică pe care o presupune activitatea sportivilor care  îmbracă forma raportului de muncă, lucrarea se adresează celor interesaţi de cercetarea contractului încheiat de aceştia şi de particularităţile acestuia în raport cu contractul individual de muncă.

 

CUPRINS

Capitolul I

TRĂSĂTURILE CARACTERISTICE RAPORTULUI DE MUNCĂ AL SPORTIVULUI PROFESIONIST…………………………………………………………………………… 7

1.1. Consideraţii generale privind raportul de muncă……………………. 7

1.2. Particularităţi ale raportului de muncă în cazul sportivului……… 8

Capitolul II

CONTRACTUL DE ACTIVITATE SPORTIVĂ……………………………… 20

2.1. Noţiune şi trăsături caracteristice…………………………………………. 20

2.2. Natura juridică………………………………………………………………….. 22

2.3. Obiectul contractului de activitate sportivă…………………………… 24

2.4. Forma şi durata contractului……………………………………………….. 24

2.5. Condiţii cerute de lege pentru încheierea valabilă a contractului de activitate sportivă    25

2.5.1. Capacitatea juridică …………………………………………….. 26

2.5.2. Consimţământul …………………………………………………. 29

2.5.3. Avizul sau autorizarea………………………………………….. 30

2.5.4. Permisul de muncă………………………………………………. 31

2.6. Conţinutul contractului de activitate sportivă………………………… 32

2.7. Modificarea şi suspendarea contractului de activitate sportivă… 35

2.8. Încetarea contractului de activitate sportivă………………………….. 39

2.9. Contraprestația activității sportive……………………………………….. 40

2.10. Răspunderea juridică………………………………………………………… 42

Capitolul III

CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCĂ AL SPORTIVULUI PROFESIONIST     44

3.1. Consideraţii generale ………………………………………………………… 44

3.2. Particularitățile contractului de muncă al sportivului profesionist 45

3.3. Obiectul şi cauza contractului …………………………………………….. 48

3.4. Condiţiile cerute de lege pentru încheierea valabilă a contractului  48

3.5. Forma şi durata contractului……………………………………………….. 54

3.6. Conţinutul contractului………………………………………………………. 55

3.7. Modificarea şi suspendarea contractului individual de muncă…. 56

3.8. Încetarea contractului individual de muncă…………………………… 64

3.9. Răspunderea juridică specifică dreptului muncii……………………. 69

3.9.1. Răspunderea disciplinară …………………………………….. 69

3.9.2. Răspunderea patrimonială…………………………………….. 72

3.9.3. Răspunderea contravenţională……………………………….. 74

3.9.4. Răspunderea penală……………………………………………… 76

3.10. Asemănări și deosebiri între contractul individual de muncă și contractul de activitate sportivă……………………………………………………………………………………….. 78

Capitolul IV

SOLUȚIONAREA LITIGIILOR PRIVIND ACTIVITATEA SPORTIVĂ           83

4.1. Conflictele în legătură cu contractul de activitate sportivă……… 83

4.2. Tribunalul de Arbitraj Sportiv…………………………………………….. 85

4.3. Conflicte privind contractul de muncă al sportivului profesionist  87

 

 

Read More

INTERNATIONAL CONFERENCE

Submission of the registration form  15 march 2021

Documents delivery address: asrpm.ro@gmail.com

 

Read More