Salut, Cum te putem ajuta?

ZILE LIBERE ACORDATE PĂRINȚI...

ZILE LIBERE ACORDATE PĂRINȚILOR PENTRU SUPRAVEGHEREA COPIILOR

Legislația românească acordă mai multe facilități salariaților părinți, una dintre acestea fiind reglementată prin Legea nr. 91/2014 privind acordarea unei zile lucrătoare libere pe an pentru îngrijirea sănătății copilului[1] care a impus angajatorilor atât publici, cât şi celor privați, obligaţia acordării acestui liber, în scopul de a asigura posibilitatea părinților sau reprezentanților legali ai copilului de a verifica anual starea de sănătate a acestuia[2].

Legea nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ[3], prevedea că se acordă zile libere unuia dintre părinți pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ unde aceștia sunt înscriși, ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile sau a altor situații extreme decretate astfel de către autoritățile competente cu atribuții în domeniu.

La foarte scurt timp acest text a fost modificat prin Ordonanța de urgență nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2[4], având următorul conţinut ,,se acordă zile libere unuia dintre părinți pentru supravegherea copiilor, în situația suspendării cursurilor sau închiderii temporare a unităților de învățământ unde aceștia sunt înscriși, ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile sau a altor situații extreme decretate astfel de către autoritățile competente cu atribuții în domeniu”.

Deoarece din punct de vedere juridic creșele nu sunt unităţi de învăţământ, nu se puteau acorda zile libere unuia dintre părinți pentru supravegherea copiilor, astfel că prin Ordonanța de urgență nr. 32/2020[5] privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, potrivit art. XXI, părinții ai căror copii sunt înscriși în unitățile de educație antepreșcolară, beneficiază de acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a  acestor unități de învățământ.

Prevederile se aplică părinților care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

  1. a)au copii cu vârsta de până la 12 ani, înscriși în cadrul unei unități de învățământ sau au copii cu dizabilități cu vârstă de până la 18 ani, înscriși în cadrul unei unități de învățământ;
  2. b)locul de muncă ocupat nu permite munca la domiciliu sau telemunca.

Hotărârea nr. 217/2020 pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ[6] arată că se stabilesc ca zile libere plătite pentru unul dintre părinți, în situația suspendării cursurilor sau închiderii temporare a unităților de învățământ, în temeiul Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ, și al Decretului nr.195/20-20  privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, zilele lucrătoare până la încetarea situației de urgență decretată, cu excepția zilelor lucrătoare din perioada vacanțelor școlare. Aceste prevederi se aplică persoanelor care îndeplinesc cumulativ condițiile prevăzute la art. 1 alin.2 din Legea nr. 19/2020

Este asimilată părintelui (art. 1 alin. 3) persoana singură din familia monoparentală, astfel cum este definită[7] de Legea nr. 277/2010 privind alocația pentru susținerea familiei[8], respectiv reprezentantul legal al copilului, precum și persoana desemnată, potrivit legii, să exercite drepturile și să îndeplinească obligațiile părintești față de copil.

Şi aceste prevederi au fost modificate prin actul normativ mai sus amintit, astfel că prin părinte, în sensul legii, se înțelege: părintele firesc, potrivit Codului civil; adoptatorul; persoana care are copilul/copiii în încredințare în vederea adopției; persoana care are în plasament copilul sau în tutelă; persoana desemnată conform art. 104 alin.2 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare; părintele sau reprezentantul legal al persoanei adulte cu handicap înscrisă într-o unitate de învățământ.

După alin. 3 al art. 1 s-au introdus patru noi alineate, alineatele (31)-(34), cu următorul cuprins:

(31) Beneficiază de prevederile prezentei legi și părintele sau reprezentantul legal al copilului cu handicap grav neșcolarizat, care a optat pentru acordarea indemnizației în condițiile Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, doar în condițiile în care activitatea serviciului de zi este suspendată ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile sau a altor situații extreme decretate astfel de către autoritățile competente cu atribuții în domeniu.

(32) Prevederile prezentei legi se aplică și pentru părintele sau reprezentantul legal care are în îngrijire, supraveghere și întreținere persoana adultă încadrată în grad de handicap grav sau în grad de handicap grav cu asistent personal pentru care s-a optat pentru acordarea indemnizației în condițiile Legii nr. 448/2006 republicată, cu modificările și completările ulterioare, doar dacă beneficiază de servicii de zi, a căror activitate a fost suspendată ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile sau a altor situații extreme decretate astfel de către autoritățile competente cu atribuții în domeniu.

(33) Prevederile prezentei legi nu se aplică în cazul în care una dintre persoanele prevăzute la alin. (3) se află în una sau mai multe din următoarele situații:

  1. a)este în concediul prevăzut la art. 2 alun. 1 sau art. 11 alin. 2 ori art. 31 alin. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea mr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare;
  2. b)este asistentul personal al unuia dintre copiii aflați în întreținere;
  3. c)se află în concediu de odihnă/concediu fără plată.

(34) Prevederile prezentei legi nu se aplică în cazul persoanelor ale căror raporturi de muncă sunt suspendate pentru întreruperea temporară a activității angajatorului sau în cazul soțului/soției acestora, în condițiile art. 52 alin. (1) lit. c  din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Prevederile prezentei legi nu se aplică nici în cazul în care celălalt părinte nu realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, venituri din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare..

Au dreptul la zile libere plătite, pe toată perioada în care autoritățile competente decid închiderea respectivelor unități de învățământ. Deci părinții primesc zile libere plătite numai în perioada în care nu sunt copiii în vacanță.

Zilele libere se acordă, prevede art. 2,  la cererea unuia dintre părinți[9], depusă la angajatorul persoanei care va supraveghea copilul în perioada în care autoritățile competente decid închiderea respectivelor unități de învățământ.

HG 217/2020 prevede că zilele libere se acordă la cererea unuia dintre părinți, depusă la angajatorul persoanei care va supraveghea copilul în perioada prevăzută la alin. 1, însoțită de o declarație pe propria răspundere a celuilalt părinte, din care să rezulte că acesta nu a solicitat la locul său de muncă zile libere ce i s-ar cuveni potrivit Legii nr. 19/2020, respectiv că nu se află în concediu de odihnă sau concediu fără plată, precum și de copia certificatului/certificatelor de naștere al/ale copilului/copiilor.

Cererea va fi însoțită de o declarație[10] pe propria răspundere a celuilalt părinte, din care să rezulte că acesta nu a solicitat la locul său de muncă zile libere ce i s-ar cuveni potrivit legii.

Mai precis, această declarație va fi semnată doar de celălalt părinte care rămâne în câmpul muncii, pentru a dovedi că nu a solicitat la locul său de muncă zile libere pentru supravegherea copilului din cauza închiderii temporare a școlilor. Dacă părinții vor încălca limitarea impusă de document (ca doar un părinte să beneficieze de zile libere pentru a sta cu copilul acasă), aceștia vor risca să nu mai poată beneficia de alte zile libere în situații similare.

Declararea unor informații false este faptă penală și se pedepsește conform Codului penal cu închisoarea de la trei luni la doi ani sau cu amendă penală.

Dacă unul dintre părinți se află în concediu de odihnă, al doilea părinte nu poate cere zile libere plătite de la angajator. Iar dacă unul dintre părinți a primit deja zile libere plătite pentru a sta acasă cu copiii, al doilea părinte poate cere concediu de odihnă numai dacă primul se întoarce la muncă. Cu alte cuvinte, cei doi părinți nu pot face în așa fel încât să stea amândoi acasă în același timp, când sunt suspendate cursurile școlare.

Prevederile se aplică (art. 2 alin. 4) angajaților din unitățile sistemului energetic național, din unitățile operative de la sectoarele nucleare, din unitățile cu foc continuu, din unitățile sanitare și de asistență socială, de telecomunicații, ale radioului și televiziunii publice, din transporturile pe căile ferate, din unitățile care asigură transportul în comun și salubritatea localităților, precum și aprovizionarea populației cu gaze, energie electrică, căldură și apă, doar cu acordul angajatorului.

Potrivit art. 32 din Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României[11], pe perioada stării de urgență, prevederile Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ, nu se aplică angajaților sistemului național de apărare, angajaților din penitenciare, personalului din unitățile sanitare publice și altor categorii stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, al ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri, și al  ministrului transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor, după caz.

Acești salariaţi au dreptul la o majorare a salariului în cuantumul prevăzut la art. 3 alin. 1 din Legea nr. 19/2020, în situația în care celălalt părinte nu beneficiază de drepturile reglementate în această lege.

Prin OUG nr. 30/2020, la art. 2, după alin. 4 s-a introdus alineatul 5, cu următorul cuprins: Angajatorii din domeniile prevăzute la alin. 4 acordă zilele libere în condițiile prezentei legi, doar după epuizarea opțiunilor prevăzute de reglementările legale în vigoare pentru desfășurarea activității și cu obligația asigurării continuității activității, respectiv prin programe individualizate de lucru, munca în schimburi, munca la domiciliu și telemunca.

Indemnizația pentru fiecare zi liberă se plătește conform art. 3 alin. 1, din capitolul aferent cheltuielilor de personal din bugetul de venituri și cheltuieli al angajatorului și este în cuantum de 75% din salariul corespunzător unei zile lucrătoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

HG 217/2020 arată în art. 2 că pentru fiecare zi liberă în condițiile prezentei hotărâri angajatorul acordă o indemnizație care se plătește din capitolul aferent cheltuielilor de personal din bugetul de venituri și cheltuieli al angajatorului și al cărei cuantum este de 75% din salariul de bază, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Prin derogare de la prevederile Legii nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale[12], sumele pentru plata indemnizației decontează din acest fond numai pe perioada în care autoritățile competente decid închiderea respectivelor unități de învățământ (art. 3 alin.2).

Din prevederile art. 3, rezultă că indemnizaţia pentru fiecare zi liberă se plătește din capitolul aferent cheltuielilor de personal din bugetul de venituri şi cheltuieli al angajatorului. Ulterior, angajatorul decontează sumele plătite din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale. De asemenea, se precizează că până la închiderea anului fiscal, sumele decontate vor fi înapoiate Fondului de garantare din bugetul de stat, potrivit unei proceduri stabilite prin hotărâre a Guvernului.

La  momentul adoptării legii,  nu exista o procedura stabilită pentru modul în care angajatorul își va deconta sumele plătite pentru zilele libere. Ulterior, HG 217/2020, prin art. 3 a stabilit că pentru decontarea sumelor pentru plata indemnizației prevăzute la art. 2, angajatorul va depune cerere la agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene, respectiv a municipiului București în a cărei rază teritorială își desfășoară activitatea angajatorul sau sucursala/punctul de lucru al acestuia, după caz. Cererea va fi datată și semnată de reprezentantul legal și va conține obligatoriu următoarele elemente: datele de identificare ale angajatorului, inclusiv adresa de e-mail; contul bancar; numele reprezentantului legal al angajatorului; suma totală solicitată; numărul angajaților pentru care s-a solicitat suma. Cererea va fi însoțită de următoarele documente: lista angajaților care au beneficiat de zilele libere, precum și indemnizația acordată pe această perioadă; copii de pe statele de plată din care să reiasă acordarea indemnizației; declarația pe propria răspundere a reprezentantului legal al angajatorului prin care se atestă că lista prevăzută la lit. a) conține persoanele care îndeplinesc condițiile reglementate la art. 2 alin. 2  din Legea nr. 19/2020; modelul declarației este aprobat prin ordin al președintelui Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I; dovada plății contribuțiilor și impozitelor aferente lunii în care s-a plătit indemnizația.

Indemnizaţia reprezintă venit salarial supus tuturor taxelor aferente veniturilor salariale dacă nu se adoptă reglementari legale speciale privind scutirea de taxe a acesteia.

După articolul 3 s-a introdus un nou articol, articolul 31, cu următorul cuprins:

 (1) Personalul prevăzut la art. 32 alin. 1 din anexa nr. 1  la Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României are dreptul la o majorare acordată suplimentar drepturilor salariale cuvenite, în cuantumul prevăzut la art. 3 alin. (1), corespunzător numărului de zile lucrătoare din perioada stării de urgență în situația în care celălalt părinte nu beneficiază de drepturile prevăzute la art. 1 sau în prezentul articol.

(2) Pentru personalul din Sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională, majorarea prevăzută la alin. (1) se suportă din bugetul de stat.

(3) Pentru personalul instituțiilor și autorităților publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30  din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, majorarea prevăzută la alin. (1) nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25  din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare.

Numărul de zile libere acordat potrivit prezentei legi se stabilește, prevedea art. 4,  de către Guvern, prin hotărâre[13], pentru fiecare situație dintre cele prevăzute de lege. Şi acest text a fost modificat, respectiv, numărul de zile libere acordate potrivit prezentei legi, respectiv numărul de zile lucrătoare pentru care se acordă majorarea prevăzută la art. 31 alin. 1 se stabilesc de către Guvern, prin hotărâre, pentru fiecare situație dintre cele prevăzute la art. 1 alin. 1 și art. 31.

Prevederile prezentei legi se aplică (art. 5) tuturor angajaților din mediul public și privat.

Aşa cum am propus şi cu ocazia[14] analizei altor acte normative care stabilesc zile libere acordate părinților, consideram ca se impune completarea art. 143 din Codul muncii, text care ar putea fi astfel formulat: „Prin lege sau prin contractul colectiv de muncă aplicabil se pot stabili şi alte zile libere”.

 

NOTE:

[1] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 3 iulie 2014

[2] Dan Ţop, Consideraţii cu privire la două noi acte normative în domeniul relațiilor de muncă, în Revista  română de dreptul muncii  nr. 10/2014, p.23-28

[3] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 14 martie 2020

[4] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.231 din 21 martie 2020

[5] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 30 martie 2020

[6] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 din 21 martie 2020

[7] Dan Ţop, Dreptul securității sociale, editura  Zvem, Târgovişte 2017, p. 308

[8] Republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 22 noiembrie 2012

[9] Prevederile nu se aplică persoanei singure din familia monoparentală

  [10] Modelul declarației este prevăzut în anexa care face parte integrantă din HG 217/2020.

 [11] Publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.212 din 16 martie 2020

[12] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.453 din 25 mai 2006, cu modificările ulterioare

[13] Art.6 prevede că în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a acestei legi va fi aprobată hotărârea Guvernului

[14] Dan Ţop, art, cit., p. 28

Share Post

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *