Salut, Cum te putem ajuta?

REMUNERAREA SALARIATULUI CAS...

REMUNERAREA SALARIATULUI CASNIC PRIN TICHETE DE MUNCĂ

Legislaţia muncii din România nu conţine dispoziţii speciale cu referire la salariatul casnic[1], deşi doctrina a analizat o serie particularități[2] faţă de contractul individual de muncă obişnuit, în schimb, legislaţia naţională a unor state membre ale Uniunii Europene (Belgia, Elveția, Franţa) cuprinde reglementări în privinţa activităţilor casnice care pot fi prestate în cadrul unui contract individual de muncă. Sistemele de reglementare sunt diferite: în Austria şi în Spania – printr-o  lege specială; în Franţa – prin contract colectiv de muncă[3] încheiat pentru sectorul casnic şi prin anumite norme din Codul muncii; în Italia – prin contract colectiv de muncă la nivelul sectorului casnic.

Organizaţia Internaţională a Muncii a adoptat Convenţia nr.189/2011 privind personalul casnic[4], intrată în vigoare în 2013, neratificată de România,  defineşte în art. 1 lucrătorul casnic ca fiind  orice persoană implicată în munca la domiciliu (într-o gospodărie sau mai multe gospodării), în baza unui raport de muncă. Munca casnică include activităţi legate de curățenie, gătit, spălat, îngrijirea copiilor şi a persoanelor în vârstă, grădinărit, pază, îngrijirea animalelor de companie, etc. Un lucrător casnic poate lucra cu norma întreaga sau cu jumătate de normă, la un singur angajator sau în mai multe gospodării. El poate fi lucrător intern adică să locuiască în gospodăria angajatorului sau extern.

Deoarece la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, fie lipsesc din reglementarea internă dispoziţii privind munca  salariatului casnic, fie că dacă există, asemenea prevederii sunt extrem de variate, am apreciat[5] că s-ar impune, chiar dacă Comisia Europeană îndeamnă statele membre să ratifice Convenţia nr.189/2011, elaborarea unei Directive în domeniu, care să tindă armonizarea legislațiilor satelor membre cu privire la salariatul casnic.

In doctrină s-a spus că ,,reglementarea muncii personalului casnic constituie un imperativ social-economic. Ca urmare a intervenţiei normative a autorităţilor statale, s-ar legifera un nou tip special de contract individual de muncă adecvat personalului casnic. Contractul va putea fi pe durata nedeterminată (de regulă) sau pe durata determinată, cu timp de lucru integral sau parţial. Un astfel de contract se va putea încheia direct între angajator şi salariat sau prin intermediul unui agent de muncă temporară. Raţional, ţinând seama de specificul locului muncii în cazul lucrătorului casnic, munca acestuia nu va putea fi prestată la domiciliul său… Reglementarea legală preconizată se poate efectua se arată în doctrină ,,fie printr-o completare a Codului muncii în acest sens, fie pe calea adoptării unui act normativ special având drept obiect statornicirea muncii personalului casnic” [6].

Activitatea casnică desfășurată este definită potrivit Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR)[7],  ca ,,muncă realizată în folosul unei gospodării de către un prestator casnic – persoană fizică, care are capacitate de muncă și care desfășoară activități casnice la domiciliu sau într-o gospodărie în schimbul unei remunerații acordată exclusiv sub formă de tichete de muncă”.

 Tichetul de muncă este un bon valoric, cu regim special, destinat plății contravalorii activităților casnice prestate și va conține elemente specifice de siguranță, serie și număr unic, care va permite individualizarea și urmărirea acestuia.

Valoarea inițială a tichetului de muncă ar urma să fie de 15 lei, urmând ca, pe viitor, Guvernul să majoreze această valoare, astfel că Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă va emite astfel tichete în valoare de 15 lei care vor putea fi acordate persoanelor care prestează activităţi casnice (servicii de curățenie, grădinărit, babysitting, șofer personal, electrician etc.).  Aceste tichete care vor putea fi acordate de către persoanele care vor beneficia de asemenea servicii vor fi impozitate şi se vor plăti contribuţii la sănătate şi la  pensie de către persoanele neangajate oficial în câmpul muncii.

De aceste tichete poate beneficia orice persoană care a împlinit vârsta de 16 ani, deoarece persoana fizică dobândeşte, potrivit art. 13 alin. 1 din Codul muncii român şi art. 42 alin. 1 din Codul civil, capacitatea deplină de a încheia un contract de muncă la împlinirea vârstei de 16 ani. Considerăm că pot fi aplicabile prevederile art. 13 alin. 2, potrivit cărora, în mod cu totul excepţional putând încheia contract de muncă şi minorii care au împlinit 15 ani, putând spune că între 15 şi 16 ani, persoana dispune de o capacitate restrânsă de a se încadra în muncă.

Aceste tichete, cuvaloare nominală de 15 lei fiecare, vor fi cumpărate de angajator sau orice persoană fizică care beneficiază de muncile casnice şi transmise către cel care prestează activităţile mai sus menţionate.

Prestatorul de servicii va putea transforma tichetele în numerar şi va obţine calitatea de asigurat dacă preschimbă în numerar cel puţin 50 de tichete de activităţi casnice într-o lună calendaristică, adică tichete în valoare totală de 750 de lei.

Se doreşte  a se reduce munca nedeclarată şi introducerea de categorii profesionale care nu se regăsesc în prezent în piaţa muncii şi, totodată, la creşterea numărului celor care vor plăti contribuţii de asigurări sociale pentru a avea acces la servicii medicale ori la obţinerea unui drept de pensie, aproximativ 1,2 milioane de persoane.

Persoanele fizice  pot avea calitatea de angajatori la acest moment, întrucât legislația  le va permite acest lucru.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), prevede următoarele:

– plata prestatorilor se va face prin tichete tipărite de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), fiecare tichet având valoarea de 15 lei. Tichetele vor fi cumpărate de angajator (persoana fizică ce beneficiază de muncile casnice) și transmise către angajat (persoana fizică de prestează activitățile casnice). Ulterior, prestatorul transformă aceste tichete în numerar;

– din suma brută plătită de angajator, prestatorul casnic primeşte 79,2%, iar statul reține 20,8% sub formă de contribuții de pensii și sănătate și impozit;

– prestatorul dobândește calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale și de sănătate;

– plata contribuției de asigurări sociale conferă prestatorului casnic calitatea de asigurat în sistemul public de pensii;

– ANOFM va crea o platformă electronică de evidenţă a desfășurării activităților casnice unde înregistrează prestatorii casnici, beneficiari casnici și asigură evidența și plata obligațiilor fiscale;

– calitatea de asigurat în sistemul asigurărilor de sănătate se obține când prestatorul casnic preschimbă în numerar un număr de cel puțin 50 de tichete de activități casnice într-o lună calendaristică. Sumele reținute pentru plata contribuției de asigurări sociale de sănătate în lunile în care prestatorul nu dobândește calitatea de asigurat în sistemul asigurărilor de sănătate, sunt rambursate o dată pe an, în intervalul 1 ianuarie – 31 ianuarie a anului următor anului în care a fost prestată activitatea casnică, la cererea prestatorului casnic.

Facilități fiscale pentru beneficiari (angajatori):

– pot beneficia, anual, în baza unui document fiscal (chitanță, factură, bon fiscal care dovedește achiziționarea tichetelor de activități casnice), de reducerea nivelului bazei de impozitare a impozitului pe venit în cuantum de 50% din valoarea tichetelor achiziționate;

– pentru remunerația plătită prestatorului casnic sub formă de tichete de activități casnice, beneficiarul nu datorează contribuţia asiguratorie pentru muncă.

Rămâne de văzut cât de specifică va fi reglementarea acestui raport special de muncă, întrucât există posibilitatea ca persoanele fizice să nu dorească să devină angajatori dacă asta înseamnă asumarea unui pachet uriaș de obligații și formalități. Pe de altă parte, aceste activități care este de dorit să fie accesibile șomerilor indemnizați și beneficiarilor de venit minim garantat  vor fi suficient de atractive pentru ca oamenii să prefere să lucreze legal, nu la negru.


[1] Dan Ţop, Tratat de dreptul muncii, editura  Wolters Kluwer, Bucureşti, 2008, p.

[2] Ovidiu Ţinca, Comentarii despre contractul individual de muncă al angajatului casnic, în Revista română de

  dreptul muncii, nr. 3/2006, p. 39-47.

[3] Convenţia colectivă naţională din 24 noiembrie 1999, modificată printr-un acord din 10 octombrie 2002,

   publicat în Journal Officiel din 29 mai 2003.

[4] Biroul Internaţional al Muncii, Programul Condiţii de Muncă şi Angajare, Sectorul Protecţie Socială

   http://www.ilo.org/ilolex/english/convdisp1.htm

[5] Dan Ţop,  Necesitatea unei reglementari la nivel european privind personalul  casnic, Conferinţa Societăţii

   Române de Drept European ,,Probleme actuale ale spaţiului politico-juridic al UE”, Bucureşti, octombrie

   2013,  Supliment al revistei Române de Drept European, editura Wolters Kluwer, ISSN 2068-8083,  p.180

[6] Ion Traian Ştefănescu, Reglementarea legala a muncii personalului casnic – un imperativ de actualitate certă

  în Dreptul nr.12/2014, p. 183

[7] https://mfe.gov.ro › pnrr

Share Post

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *